| Amenajarea Oltului Inferior | Inapoi la proiecte |
|
|
||||
|
Oltul Inferior
Lungimea sectorului Olt Inferior este de 86,1 km, intre limita aval a municipiului Slatina si varsarea Oltului in Dunare. Schema de amenajare cuprinde 6 noduri hidrotehnice si diguri longitudinale pentru delimitarea celor 6 acumulari: Ipotesti, Draganesti. Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni si Islaz. Dintre aceste primele 5 au fost puse in functiune in perioada 1988 - 1996, ultima fiind o lucrare noua, aflata in faza de definitivare de catre Investitor a aranjamentelor financiare. in vederea reducerii costurilor generale, Proiectantul ISPH a conceput nodurile aproape identice cu variatii minime pentru adaptari la conditiile locale dar supuse unui nou concept de proiectare, prezentand unele diferente fata de amenajarile din amonte. La folosintele generale definite anterior se mai adauga cateva cu impact economic deosebit. - echiparea centralelor cu cate 4 turbine bulb reversibile, capsulate cu ax orizontal, - Echiparea nodurilor hidrotehnice cu 36 km de senal de navigatie si cate un ansamblu de ecluzare in fiecare nod, care transforma Oltul Inferior intr-o cale navigabila pana in aval de nodul Slatina. - Amplasarea a doua porturi pe calea navigabila din aval de nodul Slatina (Ultimile doua folosinte sunt realizate in proportie de aproape 40%, dupa care au fost oprite si conservate). - Amplasarea in digurile acumularilor Draganesti si Frunzaru a unor prize de apa echipate cu hidroagregate de turbinare a debitelor variabile necesare irigatiilor. - Amplasarea in culeele digurilor mal stang si drept a unor prize de apa, functionale sau de rezerva, pentru irigatii, precum si a mai multor statii de pompare, inventariate la fiecare nod, care alimenteaza sisteme de irigatii din administrarea CN Imbunatatiri Funciare. Din punct de vedere geologic, roca de baza care este o marna argilloasa de culoare gri, este acoperita cu un strat mult prea mare de depozite aluvionare, astfel incat fundarea uvrajelor a trebuit sa se faca pe acestea. Pentru evitarea exfiltratiilor pe sub lucrarile de baza, s-au prevazut etansari in profunzime pana la roca de baza, formate din pereti de beton de 90 cm grosime, care se continua sub diguri cu etansarile in profunzime ale acestora. Nodurile hidrotehnice au fost amplasate in albia si lunca inundabila a Oltului cu barajele la malul stang la Izbiceni si Islaz si la malul drept la celelalte Obiectele principale ale amenajarilor sunt aceleasi, dar cu deosebiri tehnice, astfel: -Acumularile prezinta la nivele NNR trepte de 13,50 m cadere cu exceptia Islaz care va fi de 9,75 m. Cu toate acestea sarcinile de functionare in regim de turbinare difera de la o acumulare la alta, deoarece variatia nivelelor de exploatare impusa la primele doua lacuri este de 7 m, iar la celelalte de numai 2 m, volumul lacurilor este diferit astfel ca in regim de durata variatia nivelurilor amonte-aval si curbele de remu sunt diferite de la lac la lac. La coada acumularilor si intre amenajari se vor excava cca 36 km de senal navigabil lat de 45 m care va asigura adancimea de navigatie de 3,50 m. - Barajele deversoare sunt din beton si beton armat cu stavile, prag lat, cu 5 deschideri din care 3 echipate cu stavile segment cu clapeta. Deversarea a fost calculata la debitul de 3.300 mc/s si verificata la 5.240 mc/s. Din punct de vedere static sunt constituite din ploturi independente, cu rost central in deschidere, avand latimea la baza de 19 m. Pentru functionarea pe timp de iarna, pe doua deschideri este montata o instalatie de incalzire a pragurilor. Disipatorul de energie in lungime totala de 50,00 - 56,00 este in 2 trepte, prima de prevazuta cu dinti Rebok si a doua cu prag sicanat, dupa care s-a realizat o rizberma mobila de cca 70 m lungime, din gabioane si stabilopozi. - Centralele hidroelectrice si de pompaj sunt adiacente barajelor, sunt echipate cu cate 4 turbine bulb, capabile sa functioneze in regim de turbinare furnizand energia celor 13,50 m de cadere si 4 x 125 mc/s debit. in regim de pompaj ele sunt capabile sa transporte din Dunare, in trepte, spre amonte 4 x 53 mc/s. Functionarea in regim de pompaj se face in orele de noapte si zile de sarbatoare cand Sistemul Energetic National este slab solicitat. - in frontul de retentie si sepatat de baraj printr-un baraj de pamant, sunt amplasate ecluzele cu o singura treapta de max. 13,50 m, pentru un convoi format dintr-un remorcher si doua barje de 1,500 t. Dimensiunile sasului sunt 168,50 x 12,50 x 3,75 m. Capul amonte al ecluzei este in frontul de retentie, echipat cu o poarta plana ridicatoare-coboratoare de serviciu si batardou in amonte pentru reparatii. Capul aval este echipat cu poarta buscata de serviciu si batardou in aval. Alimentarea cu apa se face prin galerii si fante in podeaua sasului. Se considera ca pentru ecluze se va consumala fiecare nod, un debit de 5 mc/s. Accesul naval de la acumularea din aval la ecluza se face printr-un senal calibrat. - Digurile ce marginesc lacurile de alcumulare au sectiunea transversala trapezoidala, cu latimea la coronament de 4,00 m circulabila pentru interventii, cu panta amonte de 1 : 3 si panta aval 1 : 2,5. Lungimea totala a digurilor este de cca 180 km la care se adauga cca 30 km pe afluentii Oltet si Teslui. Digurile s-au executat din balast local. Etansarea s-a facut in profunzime pana la roca de baza cu pereti continui de beton pentru adancimi de peste 10 m, cu pereti subtiri pentru adancimi de 5 - 10 m, cu gel-beton sau pinten de beton pentru adancimi mai mici. La taluzul amonte s-a turnat un pereu de beton de 15 - 20 cm armat cu plasa tip Buzau. La coronament este realizata o grinda sparge val. 128 Ipotesti Pe langa caracteristicile trecute in caseta la nodul Ipotesti lungime lacului de acumulare este de 15 km, latimea de 1 km si suprafata este de 1692,5 ha. Lungimea digului mal stang este de 14.598 m, iar a celui drept este de 15.260 m. Pentru irigatii s-au realizat o priza de rezerva in culeea dig mal stang care poate prelua 4,56 mc/s, iar in culee dig mal drept port amonte ecluza alta cu aceleasi caracteristici. In digul mal stang la km 0+100 s-a realizat o priza monobloc pentru o statie de pompe pentru irigatii de 15 MW care poate preleva, prin 4 conducte d=2000 mm, un debit de 25mc/s la pe care ii ridica la 30 m inaltime si alimenteaza sistemul de irigatii Caracal. Tot in digul mal stang la km 3+200 exista o priza monobloc pentru o statie de pompe pentru irigatii - Coteana care poate preleva, prin 4 conducte d=800 mm, un debit de 1,8 mc/s |
